LEC??IA DOCTORULUI YOLLOK
Dr. Yollok este vestit la ora actualAƒ in America. In anul 1991 a fost
promovat pentru acordarea premiului Nobel.
Ceea ce o sAƒ afla?#i din aceasta bro?Ÿura vAƒ poate schimba total pAƒrerile despre
medicina actualAƒ si astfel va poate schimba radical soarta, la fel si celor apropia?#i.
Textul e tradus in limba romana si tipAƒrit de pe fonograma.
Sunt foarte bucuros ca ne-am întâlnit astAƒzi.
Eu am crescut la o ferma, la sud de Saint–Louis. In anii 50 am inceput cu cre?Ÿterea vitelor pentru carne. Daca sunte?#i in domeniu in ceea ce prive?Ÿte cre?Ÿterea si inmultirea bovinelor, atunci, probabil stiti ca singura cale de a castiga bani la tara este de a cultiva singuri hrana. Noi tocam porumbul, boabele si faina la moara si adAƒugam in acest con?#inut vitamine si minerale. A?Ÿa preparam noi hrana bovinelor. Deja dupAƒ 6 luni aceste vite puteau fi expuse la pia?#a si vândute. Noi efectuam o selec?#ie pAƒstrând cele mai mari cornute. Si ce-i interesant, fAƒcând acest lucru pentru vite, noi insine, va imagina?#i, nu foloseam nici un fel de minerale si vitamine, insa eram tineri si doream sa trAƒim pana la vârsta de 100 de ani fara nici un fel de boli si neajunsuri. Acest lucru m-a frAƒmântat foarte mult si l-am întrebat pe taica-meu :”Tata, spune-mi de ce nu faci si pentru noi acela?Ÿi lucru pe care-l faci pentru vite ?”. Atunci tata m-a fAƒcut sa gândesc corect, spunându-mi:”Mai bine taci; tu trebuie sa pretuiesti faptul ca zilnic mAƒnânci produse proaspete de la ferma, sper ca intelegi acest lucru? „ Eu desigur n-am mai întrebat nimic pentru ca nu voiam sa mAƒ lipsesc de prânz sau de masa de seara. Mai târziu am intrat la ?̀coala Agricola si primind un nivel stiintific, o diploma, m-am specializat in domeniul zootehniei, culturilor de câmp si a solului. Ulterior am plecat pentru 2 ani in Africa. Acolo mi-am realizat visul din copilAƒrie de a lucra cu Maur Parkins. Mul?#i dintre voi il tineti minte dupAƒ cartea sa. Este un om extraordinar. DupAƒ 2 ani am primit o telegrama si o invita?#ie de a lucra la Gradina Zoologica din Saint–Louis. Institutul Na?#ional al Sanatatii a oferit GrAƒdinii Zoologice o suma in valoare de 78000 $ si ei aveau nevoie de un veterinar care sa facAƒ autopsii animalelor ce mureau de moarte naturala. Eu am fost de acord, dar desigur eram nevoit sa fac autopsii la animalele care mureau nu numai in aceasta gradina zoologica ci si in grAƒdinile zoologice din Brukuds, Chicago, New-York etc. Sub rAƒspunderea mea era nu numai autopsia animalelor decedate pe cale naturala, ci si sa gAƒsesc si sa urmAƒresc speciile (exemplarele) suprasensibile la poluarea mediului înconjurAƒtor, deoarece la începutul anilor 60 nimeni nu ?Ÿtia nimic sigur despre problemele ecologice si despre catastrofe.
UrmAƒrind cauzele deceselor oamenilor si ale animalelor eu am efectuat 17.500 autopsii si am ajuns la urmAƒtoarea concluzie :”Fiecare om sau animal decedat pe cale naturala a murit din cauza hranei sAƒrace, adicAƒ din cauza deficientei substan?#elor nutritive”.
Rezultatele analizelor chimice si biochimice cu exactitate documentara (informativa) arAƒtau ca moartea pe cale naturala este cauzata de alimenta?#ia incorecta, si acest lucru ne-a uimit atât de mult incat m-am întors la istorioara cu vitele.
Am scris 75 de articole si teze, 8 manuale in colaborare cu mai mul?#i autori si o carte singur. Cartea a fost vânduta cu 140 $ studen?#ilor de la medicina. Mi-am tipAƒrit tezele in 1700 de ziare si reviste, am participat la câteva emisiuni TV, etc. Dar in aceasta perioada lucrAƒrile mele referitoare la nutri?#ie ii interesa pe foarte putini. Ce-mi rAƒmânea de fAƒcut?
Am fost nevoit sa mAƒ întorc la invatatura si sa devin medic, iar acest lucru mi-a permis sa folosesc toate cunostintele despre nutri?#ie acumulate si din sfera veterinara. Si acum, nu-i de mirare, totul a început sa func?#ioneze. Am petrecut 15 ani la Torekmint, Statul Oregon si mAƒ ocupam cu practica medicala clasica.
AstAƒzi vreau sa va împartasesc si dvs. cunostintele capatate, deductiile si rezultatele la care am ajuns in ace?Ÿti 10-12 ani si, daca lua?#i din aceasta lec?#ie mAƒcar 10% din ceea ce o sa citi?#i, o sa va pute?#i pAƒzi de multe neplAƒceri, suferin?#e, o sa economisi?#i o grAƒmada de bani si o sa va prelungi?#i cu mul?#i ani viata. Voi n-o sa reusiti acest lucru, adicAƒ n-o sa castigati ace?Ÿti ani suplimentari, n-o sa atinge?#i poten?#ialul dvs. genetic fara nici o straduinta din partea dvs.
Acum vreau sa va spun ceva foarte important:
POTENTIALUL GENETIC AL LONGEVITATII VIETII ESTE DE 120 -140 DE ANI.
In momentul actual putem enumera doar 5 na?#ii, reprezentan?#ii cAƒrora trAƒiesc pana la vârsta de 120-140 de ani: in Orient, in Tibet si in China de Sud. Ace?Ÿti oameni au fost enumera?#i inca in anul 1964 de cAƒtre Djemson Hilton care a scris cartea „Orizontul pierdut”. Cel mai bAƒtrân om, conform datelor acelei carti (de?Ÿi nu neg ideia unei exagerAƒri), era doctorul Li din China, nAƒscut in Tibet. La vârsta de 150 de ani a primit de la conducerea Chinei un act care adeverea faptul ca avea acea vârsta si ca s-a nAƒscut in anul 1677. Când a împlinit vârsta de 200 de ani el a primit al doilea Certificat. Acest act adevere?Ÿte faptul ca el a decedat la vârsta de 256 de ani, in anul 1933, despre acest lucru scriindu-se in „New-York Times” si „London Times” unde totul era foarte bine argumentat si demonstrat prin acte.
In Pakistanul oriental locuia un grup de oameni care erau numi?#i Bogazi. Ace?Ÿti oameni erau vesti?#i prin longevitatea vie?#ii lor. Ei trAƒiau 120-140 ani.
In anul 1973, in numAƒrul din ianuarie al revistei „National Geographic” s-a tipAƒrit un articol aparte despre oamenii care au trAƒit peste 100 de ani. Aceste materiale erau insotite de fotografii extraordinare prin calitatea cAƒrora era vestita acea vârsta. Din acea multitudine de fotografii am memorat 3 din ele. Pe una din ele era ilustrata o femeie de 136 de ani. Ea ?Ÿedea in fotoliu si fuma o ?#igara cubaneza, bea vodca si lua parte la o petrecere. Se distra de minune fara a fi legata la pat intr-unul din acele aziluri pentru bAƒtrâni unde trebuia sa platesti 2000$ din contul tAƒu bancar. Ea se bucura de viata la cei 136 de ani. In alta fotografie erau ilustrate doua cupluri sAƒrbAƒtorind 100 si respectiv 115 ani de la casatorie. Pe a treia fotografie era arAƒtat un bAƒrbat care culegea ceai in mun?#ii Armeniei ascultând un mic aparat de radio. Conform mAƒrturiei lui si ale inscrisurilor datelor de na?Ÿtere ale copiilor lui, el avea vârsta de 167 de ani – fiind cel mai bAƒtrân om de pe planeta in acea perioada.
In emisfera de sud indienii sunt recunoscu?#i prin longevitatea oamenilor sAƒi fiind vesti?#i printre oamenii Ecuatorului care au locuit in Anzi, la sud-est de Peru, la fel sunt vestite si teritoriile Titi-Kaka si Maciu-Piciu. Reprezentan?#ii celui mai vechi trib Titi-Kaka trAƒiesc 120 de ani.
Margaret Pich, de origine americana din statul Virginia, este înscrisa in cartea recordurilor „GUINESS BOOK” ca fiind cea mai bAƒtrâna americanca. Ea a decedat la vârsta de 115 ani din cauza alimenta?#iei insuficiente. Mai exact ea a murit in urma unei cAƒderi. Care din voi îmi va spune din ce cauza putea ea sa moara? Corect, din cauza osteoporozei. Femeia a murit din cauza deficientei de calciu in organism. Ea nu era bolnava de vreo boala cardiovasculara si nici de cancer si nici de diabet. Ea a murit la 3 saptamani dupAƒ cAƒdere deoarece in organismul ei nu era suficient calciu. Fiica ei ne-a spus un lucru foarte interesant: înainte sa moara M. Pich avea o insistenta atrac?#ie fata de dulciuri. Aceasta boala este cunoscuta sub numele de Panica. Despre acest lucru vom vorbi un pic mai târziu. Dar de obicei daca va rasfatati prea mult cu ciocolata sau dulciuri, aceasta înseamnAƒ ca organismului dvs. nu-i ajunge Cromul si Vanadiul. In una din tarile lumii a treia, in Nigeria, conducAƒtorul tribului Baule a decedat la vârsta de 126 de ani. La înmormântare una din so?#iile sale se lauda ca, atunci când i-a murit so?#ul, el avea to?#i din?#ii la locul lor si to?#i erau din?#ii proprii, nici unul nefiind schimbat iar aceasta a fost posibil datorita faptului ca si celelalte organe isi îndeplineau func?#iile in limitele normale.
Un bAƒrbat din Siria a decedat la vârsta de 133 de ani in iulie 1993. El a fost înscris in cartea recordurilor „Guiness Book” nu datorita vârstei si nici pentru ca la vârsta de 80 de ani s-a casatorit pentru a patra oara, ci pentru ca incepand cu acea varsta a devenit tata a 9 copii. Daca o sa calcula?#i ca pentru fiecare copil e nevoie de 9 luni plus un an pentru alAƒptare si inca un an pana la urmatoarea sarcina, o sa rezulte ca acest barbat a devenit tata si dupAƒ vârsta de 100 de ani. Acesta a fost motivul pentru care a fost înscris in cartea recordurilor „Guiness Book”.
A?Ÿa ca sa nu va scadAƒ moralul baieti deoarece mai este o speran?#a !
Iar acum putina stiinta !
In noiembrie 1993, in Arizona, s-a efectuat un experiment foarte interesant. Trei cupluri au petrecut 3 ani in izolare unde se hrAƒneau cu alimente si hrana sAƒnAƒtoasa, inspirau aer curat si beau apa curata fara impuritati. Când s-a încheiat experimentul, au fost examina?#i de medicii gerontologi din Universitatea Californiana din Los Angeles. Toate datele analizelor sângelui si a altor func?#ii vitale ale organismului au fost introduse in computerul Universitatii din Los Angeles. Prognoza computerului a fost urmAƒtoarea: daca ace?Ÿti oameni ar continua sa trAƒiascAƒ in acest regim, atunci ei ar putea trai pana la vârsta de 165 de ani. Si toate acestea demonstreazAƒ ca sa traiesti 120-140 de ani e posibil. AstAƒzi longevitatea medie a oamenilor este de 75,5 ani iar longevitatea medie a unui magistru sau medic este de doar 58 de ani. A?Ÿa ca, daca dori?#i sa castigati de la viata inca 20 de ani (statistic vorbind), nu intra?#i la facultatea de medicina.
Sunt doua lucruri esen?#iale care trebuie urmAƒrite pentru a face parte dintre longevivi. Daca intr-adevAƒr dori?#i sa ajunge?#i pana la vârsta de 100-140 de ani este foarte important sa:
- In primul rând trebuie sa va feri?#i de pericole, sa nu calcati pe „grenade”, adicAƒ sa va feri?#i de pericolele pentru care nu merita sa risca?#i. Desigur, daca juca?#i ruleta ruseasca, fuma?#i, be?#i, va avantati spre mijlocul autostrAƒzii cu mare viteza in timpul orei de vârf, atunci pu?#ine ?Ÿanse ave?#i sa ajunge?#i la vârsta de 120 de ani. Toate acestea suna hazliu caci nici nu va imagina?#i ca mii de oameni mor din aceasta cauza anual. Si eu vreau ca voi sa va ganditi asupra acestui lucru. Cu alte cuvinte, daca ave?#i ocazia sa preintampinati boala, in special aceea incurabila, trebuie neapAƒrat sa va folosi?#i de ea.
- In al doilea rând voi trebuie sa face?#i numai acele lucruri care va fac bine. Organismului dvs. le sunt necesare 90 suplimente nutritive: 60 minerale, 15 vitamine, 12 aminoacizi de baza si proteine si 3 acizi gra?Ÿi. In total 90 suplimente in dieta zilnica. In caz contrar, in organismul dvs, vor apAƒrea bolile cauzate de insuficienta acestora. AstAƒzi despre aceste lucruri scrie in ziare, se vorbe?Ÿte la TV si la posturile de radio. Medicii discuta permanent cu noi despre aceste lucruri numai ca nu datorita obliga?#iei profesionale ca medic. Sa nu crede?#i ca medicii sunt aceia care cer revistelor sa publice aceste materiale, nu. Acest lucru se întâmpla deoarece aceasta informa?#ie contribuie la vânzarea revistelor.
Articolul meu preferat a apAƒrut in revista „Times” in data de 06.04.1992 si daca nu l-a?#i citit va recomand insistent sa face?#i rost de acest articol din orice biblioteca, sa face?#i câteva xerox-uri si sa le atarnati pe u?Ÿi, pe frigider si la baie. In acest atotcuprinzAƒtor reportaj se spune ca vitaminele sunt in stare sa stagneze cancerul, bolile cardiovasculare si ac?#iunea distrugAƒtoare – imbatranirea. In acest articol de 6 pagini este doar o singura fraza negativa spusa de medicul cAƒruia autorul reportajului i-a adresat urmAƒtoarea întrebare: ”Ce pAƒrere ave?#i despre vitamine si minerale, ca suplimente alimentare pentru hrana noastrAƒ ?” Si iatAƒ ce rAƒspunde acest medic: „Folosirea vitaminelor nu aduce nici un folos”- pAƒrerea medicului Victor Huby- profesor al Scoliii de Medicina Manksinai, „...toate vitaminele si mineralele ca suplimente fac doar ca urina noastrAƒ sa fie mai scumpa” Daca am traduce aceste cuvinte pe intelesul tuturor atunci rezulta ca noi mergem afara (urinam) dolari, adicAƒ cheltuim dolarii fara nici un folos. Si daca aceasta s-a publicat înseamnAƒ ca este ceva. Dar iatAƒ ce a?Ÿ vrea sa spun referitor la acest lucru dupAƒ ce am efectuat 17.500 de autopsii la 14.500 de diferite animale din toata lumea si la 3000 de oameni care intotdeuna doreau sa fie sanatosi, personal avand copii si nepo?#i: „Daca nu investe?Ÿti in tine însuti minerale si vitamine atunci vei investi in bunAƒstarea oamenilor din domeniul medicinei”
Eu sunt ferm convins de faptul ca noi contribuim la imbogatirea medicilor. In perioada dintre anul 1776 si cel de-al doilea rAƒzboi mondial, SUA a cheltuit aproape 8 miliarde $ pentru men?#inerea sanatatii, pentru cercetAƒrile stiintifice din domeniul sanatatii. Acum insa pentru studiile in domeniul sanatatii se cheltuiesc 1,2 miliarde $ anual si tot nu e suficient. Si fiecare vrea ca asistenta medicala sa fie gratuita.
Eu vreau sa va spun ca daca noi am folosi in gospodAƒriile agricole, mai concret in fermele pentru cre?Ÿterea si inmultirea animalelor, sistemul din medicina de tip uman, piftelele dvs. va vor costa 275 $ pentru 0,5 kg de piftele, iar daca dvs. va ve?#i folosi de sistemul gospodAƒriilor agricole care la noi folose?Ÿte in zootehnie asigurarea unei familii de 5 persoane ar fi de 10 $ pe luna. A?Ÿadar pute?#i sa face?#i alegerea. Eu sunt sigur ca, deoarece noi contribuim la imbogatirea medicilor prin intermediul asigurAƒrilor, taxelor guvernamentale, la fel si ei noua ne datoreazAƒ cate ceva. Ei ar trebui sa ne trimitAƒ mAƒcar scrisori cu caracter informa?#ional despre rezultatele ultimelor cercetAƒri (descoperiri) medicale. MAƒcar unul dintre dvs. prezen?#i aici in sala a primit vreodatAƒ o asemenea informa?#ie de la medicul sau? Nu. Interesant, nu-i a?Ÿa? Insa eu am o cantitate mare de informa?#ii pe care ati putea s-o primiti. Vreau s-o împart cu dvs.
Prima informa?#ie: ULCERUL GASTRIC. Unii dintre dvs. au auzit ca ulcerul gastric este cauzat de stress, insa cu 50 de ani in urma noi medicii veterinari ?Ÿtiam ca ulcerul gastric la porci apare din cauza bacteriilor.
Noi nu ne putem permite o opera?#ie costisitoare la stomacul porcului si chiar daca ne-am fi permis atunci cotletele dvs. de porc v-ar fi costat 275 $ / 0,5 kg. Cu ajutorul medicamentului bizmar noi am putut preîntâmpina si trata ulcerul gastric la porci fara nici o implica?#ie chirurgicala.
Noi a?Ÿa am si fAƒcut si tratamentul ne costa aproximativ 5$ pentru un porc. Este o tratare cu ajutorul bizmarului, a altor minerale si tetraciclinei. Institu?#iile na?#ionale au declarat doar din februarie 1994 ca ulcerul gastric este cauzat de bacterii si nu de stresuri si ca poate fi tratat. Insa cercetAƒtorii de medicina de obicei spuneau „ne arata un rezultat promitator care ar putea fi benefic”, iar acum institutele na?#ionale folosesc anume cuvântul „tratare” fara subantelesuri. Ei spun „tratata” prin metoda combinAƒrii mineralului bizmar si tetraciclinei. Celor care nu ?Ÿtiu ce inseamna bizmar e suficient sa intre in orice magazin alimentar sau farmacie si sa cumpere cu 2 $ o sticlu?#a cu un con?#inut de culoare roz. Acest produs se nume?Ÿte Peptobizmar. A?Ÿadar folosind mineralul denumit mai sus pute?#i trata ulcerul gastric. Si iarasi ave?#i in fata o alegere: sa va trata?#i cu 5 $ sau permite?#i sa va taie. Alegerea va apar?#ine.
In continuare, care-i a doua cauza a mortalitatii la americani? Da, este o boala inspaimantatoare: CANCERUL
In septembrie 1933 la Institutul Na?#ional Oncologic al Scolii de Medicina din Boston in urma urmAƒririlor bolnavilor de cancer s-a înaintat o declara?#ie despre descoperirea dietei antimicotice. Deducerile au rezultat pe baza cercetarilor care se efectueazAƒ in CHINA. Ca regiune de cercetare a fost aleasa provincia chineza Xinai deoarece acolo s-a înregistrat cel mai înalt nivel de îmbolnAƒviri de cancer. Timp de 5 ani au fost cerceta?#i 29.000 de oameni. Li se administrau vitamine si minerale in doze de doua ori mai mari decât normele recomandate la americani, adicAƒ, daca doza zilnica recomandata de Vitamina C era de 60 mg, bolnavii primeau 120 mg.
Alan Poll - omul cAƒruia i s-au acordat 2 premii Nobel, spunea ca, daca vre?#i sa preintampinati bolile cancerigene cu ajutorul Vitaminei C, atunci trebuie sa folosi?#i 100 mg zilnic. Si iatAƒ rezultatele: Medicii care se opuneau acestei idei nu erau de acord cu Allan Poll sunt deja pe lumea cealaltAƒ (sa le fie tarana u?Ÿoara!), iar Alan Poll traieste si petrece. El are 96 de ani, lucreazAƒ cate 14 ore/zi, 7 zile/saptamana, locuie?Ÿte la o ferma in California si preda la Universitatea californiana din San Francisco. Dvs. va ramane sa alege?#i: sa asculta?#i de sfatul medicilor deceda?#i sau sa tineti cont de pAƒrerea dr. Poll. A?Ÿadar e normal sa prime?Ÿti Vitamina C in cantitate dubla, Vitamina A in cantitate dubla. Nu se întâmpla nimic rAƒu. La fel de important e sa prime?Ÿti si Zinc, Riboflavina, Molibden, Calciu, etc.
Insa o grupa de substan?#e este extrem de importanta: Vitamina E, Beta-carotenul si Seleniul. Aceste 3 elemente trebuie primite in doza dubla zilnic. Daca prin aceasta o sa ave?#i numai 50 % beneficii, deja e bine. In grupul pacien?#ilor cAƒrora li se administrau vitamina E, Beta-carotenul si Seleniul timp de 5 ani mortalitatea in toate cazurile a scAƒzut cu 10%, adicAƒ 10 oameni din fiecare 100 de bolnavi care erau condamna?#i la moarte au supravie?#uit, iar in situatia bolnavilor de cancer care urmau sa moara si au primit aceste 3 componente, 13 din 100 au supravie?#uit.
In provincia Xinai predominau bolile de cancer stomacal si al tractului digestiv. Dintre bolnavii care au luat parte la experiment au supravie?#uit 21 de oameni din 100.
Si in acest caz medicul dvs trebuia sa va trimitAƒ aceasta informa?#ie, daca nu dorea sa-si asume rAƒspunderea atunci putea mAƒcar sa va informeze ca sa pute?#i alege singuri. Din acest motiv un asemenea comportament fata de pacien?#i mi se pare pur si simplu ridicol, iar pe de alta parte este o dovada a indiferentei din partea lor.
In continuare ARTRITA
Din septembrie 1993 in Institutul de medicina Harward si in Spitalul din Boston s-au efectuat tratamente cu proteine de gAƒina asupra bolnavilor cu articula?#iile tumefiate in urma artritei. Erau selecta?#i bolnavii cei a caror stare nu se imbunatatea in urma tratamentului medicamentos. Acestor bolnavi li se administrau injec?#ii de aspirina, mezotrixida, prednisolon, cortizon, diferite metode ale fizioterapiei. Unicul lucru care rAƒmânea de fAƒcut era interven?#ia chirurgicala pentru înlocuirea articula?#iei. Atunci eu am spus ”Asculta-mAƒ un pic, ace?Ÿti oameni au suportat dureri atât de mult timp si daca ei vor fi de acord sa sufere inca 90 de zile, doar 3 luni, eu voi face un mic experiment care ar putea sa-i ajute” Au fost de acord 29 de oameni. Ace?Ÿti 29 de oameni pentru care toate posibilitatile au fost epuizate, au fost supu?Ÿi urmAƒtorului tratament: li se dAƒdea in fiecare diminea?#a cate o linguri?#a plina cu cartilaj de gAƒina, maruntit, amestecat cu suc de portocale.
To?#i pacien?#ii erau sub urmAƒrirea Scolii de medicina Harward. DupAƒ 10 zile toate durerile si simptomele au dispAƒrut; dupAƒ 30 de zile ei isi permiteau deja cate ceva, iar dupAƒ 3 luni func?#iile articula?#iilor s-au restabilit total.
Iar acum o sa rade?#i un pic. Partea comica este legata de pAƒrerile doctorului care efectua aceste cercetAƒri in ?Ÿcoala de medicina din Harward. El a numit cartilajul de gAƒina medicament deoarece o anumita premisa ajuta la tratarea bolii si ar trebui sa fie prescris de cAƒtre medici.
Se putea observa cu ochiul liber ca creierul lui începea sa numere obsedant „….300 $ capsula si doar 25 de pacien?#i ….” s.a.m.d.
Dar daca nu ave?#i chef sa va complica?#i cu toate astea pute?#i merge la farmacie sa cumparati direct produsul pe baza de cartilaj. Femeile cunosc foarte bine acest produs. Este folosit pentru întAƒrirea unghiilor si a parului. Componentul de baza este cartilajul de vita, care la rândul sau este substan?#a care imbunatateste si intareste considerabil cartilajul si oasele. Preparatul este compus din cartilajul si ligamentele cornutelor si daca dvs. o sa folosi?#i cate o jumAƒtate de linguri?#a zilnic cu suc de portocale in corela?#ie cu MINERALE COLOIDALE, pai sa stiti ca data viitoare când voi veni aici, veti urca pe scara si veti incepe sa mAƒ pupa?#i si sa ma strangeti in bra?#e, daca cumva va veti mai aminti de artrita.
Cine dintre voi a auzit de boala ALZHEIMER ? (dementa senila – cu pierderea memoriei). Acum to?#i ?Ÿtim de ea dar când eu eram copil aceasta boala pur si simplu nu exista.
Insa acum este una din bolile rAƒspândite care apare la 1 om din 2. Datele sunt suficient de inspaimantatoare. Cum sa depistam si sa tratam boala Alzheimer in stadiu incipient la animale?
Imagina?#i-va ce pierderi ar avea fermierii daca scroafa ar uita de ce s-a apropiat de troaca? Din acest motiv in zootehnie de aceasta problema au început sa se ocupe inca cu 50 de ani in urma. Iar acest lucru il fAƒceau cu ajutorul dozelor mari de vitamina E. Voi trebuia sa primi?#i o scrisoare de la medicul dvs. in iulie 1992, deoarece ?̀coala Californiana de Cercetare Stiintifica a Universitatii San Diego a inaintat un anun?# in 1992 precum ca vitamina E incetineste pierderea memoriei in cazul bolii Alzheimer. Si in aceasta problema ei au rAƒmas cu 50 de ani in urma fata de medicina veterinara.
Poate de aceea ar fi mai bine sa merge?#i la un veterinar.
Iar acum spune?#i-mi va rog, cine dintre dvs. a avut a?Ÿa o problema neplAƒcuta ca PIETRELE LA RINICHI ? Da, iatAƒ ca vad câteva mâini ridicate. Bine. Spune?#i-mi de ce anume v-a spus medicul sa va feri?#i in dieta dvs. in primul rând? De calciu si de orice fel de produse lactate ce con?#in calciu, pentru ca exista credibilitatea ca anume, calciul depus in rinichi provine din calciul din „produsele care le folose?Ÿti in alimenta?#ie”. De fapt calciul din rinichi apare din propriile dvs. oase. Când sim?#i?#i deficitul de calciu chiar atunci se formeazAƒ pietrele la rinichi. Cu 100 de ani in urma noi ?Ÿtiam deja ca pentru a preîntâmpina apari?#ia pietrelor la rinichi la animalele domestice era necesar sa le dam cat mai mult calciu, magneziu si bor. Taurii, berbecii, bovinele pentru lapte au o astfel de anatomie ca atunci când se îmbolnAƒvesc de aceasta boala mor imediat. Insa la noi când apar pietrele la rinichi i?#i vine sa mori de durere.
Noi ?Ÿtim cum sa preîntâmpinam aceasta boala. Voi trebuia sa primi?#i de la medicul dvs. o scrisoare inca din anul 1993 si in acea scrisoare trebuie sa se vorbeascAƒ despre faptul ca, CALCIUL MICSOREAZA RISCUL DE FORMARE A PIETRELOR LA RINICHI.
Au fost studia?#i aproape 4000 de pacien?#i, impartiti in 5 categorii. In grupul care primeau cea mai mare cantitate de calciu nu s-a înregistrat nici un caz de pietre la rinichi. Mai tineti minte, eu va spuneam ca medicii trAƒiesc pana la 58 de ani, iar noi oamenii de rând (pacien?#ii) pana la 75,5. Deci grupul de oameni profesionisti care va spun cum sa traiti si sus?#in ca voi nu trebuie sa folosi?#i sare, cofeina, sa nu mancati unt, ci margarina, sa nu face?#i diferite prostii, mor la vârsta de 58 de ani, in timp ce oamenii in varsta de 120-140 de ani isi pun in cana de ceai o bucata de piatra de sare si beau cate 4 cAƒni zilnic, adicAƒ folosesc cate 4 bucati de sare/zi, prepara mâncarea in unt topit in loc de ulei de mAƒsline si trAƒiesc pana la 120 de ani. Oare voi o sa-i crede?#i pe cei care trAƒiesc pana la 58 de ani? E alegerea voastrAƒ!
Si cu atât mai mult eu ii respect pe unii dintre ei. Intre ace?Ÿti oameni e doctorul Stupre Cartred. El are 38 de ani, este medic de familie si se ocupa de problema anevrismului. Aceasta e tumefierea arterei slAƒbite din cauza pierderii elasticitatii ?#esutului. In anul 1957 noi am aflat ca motivul aparitiei anevrismului este insuficienta de Cupru in organism. Noi atunci lucram asupra proiectului unde urmAƒream 200 mii de curci. Acestora li se dAƒdea o ra?#ie speciala in care erau incluse 90 de substan?#e nutritive, in primele 13 saptamani murind exact jumAƒtate. MAƒrind de 2 ori doza de Cupru in ra?#ia alimentara, fermierii au crescut 500 mii de curci si nici una nu a murit din cauza anevrismului. Acest experiment a fost efectuat pe cobai pisici, câini, porci si alte animale. Si noi am ajuns la concluzia ca deficienta de cupru este motivul aparitiei acestei boli.
CHELIA timpurie este primul simptom al faptului ca ave?#i INSUFICIENTA DE CUPRU IN ORGANISM. Pielea devine mai ridata deoarece se deregleazAƒ elasticitatea ?#esuturilor. Apar cearcAƒne la ochi, linii pe fata si incepeti sa semanati cu o pruna uscata. In afara de aceasta exista inca o problema cum ar fi dilatarea varicoasa a venelor, acest fapt datorindu-se dereglarii elasticitatii ?#esuturilor, tot organismul începand sa atârne pe mâini, piept, burta, obraji. Si voi merge?#i la cosmetician ajungând la opera?#ie plastica. De fapt mai practic si mai sigur ar fi sa primi?#i minerale coloidale.
Iar acum o sa va fac cunostinta cu un alt medic – Martin Carter. El a decedat la varsta de 57 de ani. El a primit titlul de vraci in ?̀coala de medicina Harward si titlul de doctor in medicina in Yale. Când i-au fAƒcut autopsia s-a dovedit ca moartea i-a fost cauzata de anevrismul aortei, el murind din cauza unui deficit de cupru. Si acesta avea urina nu prea „scumpa”.
IatAƒ un alt exemplu: Un avocat foarte vestit din Detroit, Elen Djoree a murit la 44 de ani. Ea frecventa unul din cele mai moderne cluburi sportive (stiti acum toate femeile doresc sa aibAƒ oasele cele mai rezistente cu pu?#ine cheltuieli). Cu toate acestea ea tot a decedat din cauza anevrismului. DupAƒ rezultatul autopsiei, simptomele aduceau aminte de paralizii sau hemoragii. Cauza acesteia este tot deficitul de Cupru. Si ea avea urina „ieftina”.
Sora este una din cele mai vestite personalitati ale medicinei din Boston. Cartile lui con?#in diete pentru scAƒderea in greutate. El a scris aceste carti pentru cei in vârsta de 20 de ani si mai mici, insa el a murit la vârsta de 40 de ani. A?#i dori oare sa urma?#i exemplul si dieta acestui om? El a murit la vârsta de 40 de ani din cauza cardiomiopatiei, boala aparuta datorita deficitului de Seleniu. Unii fermieri vin pur si simplu la magazinul unde se vinde hrana pentru animale si cumpAƒra Seleniu injectabil sau pastile pentru animale ca sa preîntâmpine aceasta boala. Doctorul Stuart Burker, omul care a scris 5 carti despre produsele alimentare, a murit la vârsta de 40 de ani din cauza deficitului de Seleniu din hrana sa. Si el avea urina „ieftina”. Credeti-ma, voi pute?#i sa preintampinati cardiomiopatia doar cu 10 cen?#i/zi si daca nu stiti acest lucru sunte?#i pur si simplu ni?Ÿte prostu?#i. Ce fel de oameni sunte?#i voi daca nu doriti sa primi?#i seleniu de 10 cen?#i/zi ca sa va salva?#i propria viata?
Mul?#i dintre voi poate o cunosc pe aceasta doamna ce se numeste Iheil Clark, in vârsta de 47 de ani, ea fiind cardiologul general al ?#inutului Saint Louise. Ia ghici?#i din ce cauza a murit? A murit de la un atac cardiomiopatic. Si voi, cu siguran?#a, a?#i vAƒzut nu o data, cum vacile care dau lapte pierd intens o cantitate mare de calciu, ling pietrele, oasele, se strAƒduiesc sa rumege lucrurile strAƒine, acoperi?Ÿul grajdurilor. Aceasta se nume?Ÿte Panica. Unui fermier bun ii e necesar sa asigure ra?#ia animalelor cu minerale, in caz contrar, ele pot sa mAƒnânce întregul grajd. La oameni acest fenomen se intalneste des. Femeile gravide se diferenteaza, cum ?Ÿtim cu to?#ii, prin aceea ca ele tot timpul doresc ceva. Inghiontindu-si so?#ii ele spun: ”Treze?Ÿte-te, vreau inghetata cu castravete murat”. Acest fapt se întâmpla deoarece pruncul ia din organismul mamei mineralele de care el are nevoie.
Un mic sfat: uita?#i-va la mâinile dvs. si daca o sa vedeti pe ele pete de culoare roz aceasta denota deficitul timpuriu de seleniu. In cazul dereglAƒrii incepeti sa primi?#i seleniu COLOIDAL timp de 6 luni. Totul va disparea. In acest timp de 6 luni o sa scapati definitiv de aceasta afec?#iune. Daca petele vor disparea de pe exteriorul pielii înseamnAƒ ca vor disparea si de pe organele interioare, creier, inima, ficat si rinichi.
Dar la care dintre voi este coborat nivelul de zahar din sânge cu aproximativ 10%?. Probabil a?#i avut ocazia sa vede?#i copii care sunt innebuniti dupa dulciuri. Deficitul de crom si vanadiu duce la con?#inutul scAƒzut de zahar in sânge. Daca nu vom acorda aten?#ie acestui fapt, atunci vor exista toate premisele pentru a se dezvolta boala cunoscuta de to?#i sub numele de diabet. In ceea ce prive?Ÿte deficitul de minerale din organism acesta se manifesta intr-un sir de cazuri (inclusiv de chelie la barbati) chiar la mul?#i dintre cei prezen?#i datorita deficitului de Plumb. Iar daca nu suplimenta?#i acest deficit atunci începe sa cedeze timpanul urechii.
UrmeazAƒ deficitul de Bor in organism. Femeile trebuie sa respecte si sa cunoascAƒ Borul. El ajuta la men?#inerea in oase a calciului utilizat, preintimpina osteoporoza. Borul ajuta la secre?#ia estrogenului, iar barbatilor la prelucrarea testosteronului. Daca nu utiliza?#i o cantitate suficienta de Bor, voi doamnelor veti suferi foarte mult in timpul menopauzei, suportând toate consecin?#ele neplAƒcute ale acestei perioade. Iar barbatii in cazul neajunsului de testosteron, in genere, vor da de dracu’ deoarece ii paste impotenta timpurie.
Primul simptom al insuficientei de Zinc in organism se manifesta prin pierderea simtului olfactiv si simtului gustativ, când barbatilor nu le place hrana preparata de so?#ie si se plang ca nu-i simt gustul: „Cum, eu am petrecut toata ziua la bucAƒtAƒrie ca sa prepar un prânz delicios si nici mAƒcar nu mAƒ saruti pentru asta?”, „Interesant, eu am intrat in bucAƒtAƒrie si nu am sim?#it nimic”. Aceasta se produce datorita insuficientei de Zinc.
In experimentele de laborator asupra animalelor s-a dovedit ca sunt necesare aproximativ 7 minerale pentru mAƒrirea de 2 ori a longevitatii lor. Mai tineti minte ca eu va spuneam ca noi avem nevoie de 90 de elemente nutritive: 60 minerale, 15 vitamine, 12 aminoacizi si 3 acizi gra?Ÿi? Noi avem un noroc extraordinar deoarece plantele au capacitatea de a produce aminoacizii, vitaminele si acizii gra?Ÿi de care avem nevoie. Plantele sunt in stare sa facAƒ acest lucru. Noi trebuie sa folosim in hrana noastrAƒ 15-20 de componen?#i de provenien?#a vegetala zilnic, in propor?#ii echilibrate, corecte, pentru ca sa primim aceste 90 de elemente. Teoretic e posibil, insa majoritatea americanilor nu fac acest lucru. Americanul mediu socoate ca daca el a mâncat putini cartofi in forma de cips-uri, el a umplut norma leguminoasa zilnica. E necesar sa facem acest lucru corect. A?Ÿadar neluand in seama faptul ca e posibil teoretic, practic, putini dintre noi primesc cantitatea necesara de vitamine, aminoacizi, acizi gra?Ÿi in corela?#ia necesara, in dieta noastrAƒ. Si de aceea, daca va e scumpa viata a?Ÿa cum e a mea pentru mine, a copiilor, a nepo?#ilor si voi trebuie, singuri, sa ave?#i grija sa primi?#i cantitatea necesara de vitamine, aminoacizi, acizi gra?Ÿi. In caz contrar, daca nu veti face acest lucru, eu nu garantez ca veti trai pana la 120-140 de ani.
O alta istorie o constituie mineralele. Cu acestea e o istorie tragica deoarece vegeta?#ia deja nu mai con?#ine minerale sub nici o forma. Ele nu mai sunt de gAƒsit in sol si nici in plante. Noi am pregAƒtit pentru dvs. o copie a actului Senatului SUA, actul 264 din cea de-a doua serie al celui de-al 74-lea Congres. In el se spune ca, con?#inutul de minerale in solul fermelor noastre este total sAƒrAƒcit si de aceea roadele strânse de pe câmp, fie ele cereale, legume, fructe, nuci, etc., nu con?#in minerale. Oamenii care nu folosesc aceste produse, capata automat bolile legate de insuficienta mineralelor si unica metoda de a preîntâmpina si trata- este aceea de a folosi in hrana suplimentele minerale. Aceasta se spune in actele semnate de Congresul SUA in anul 1936. S-a schimbat oare situa?#ia de astAƒzi spre bine? Nu. Nu e mai bine. Din pAƒcate e mai grav. Iar cauza este in aceea ca fermierii imbogatesc solul numai cu natriu, fosfor si calciu. Trei componen?#i in diferite corela?#ii si echilibre. Si nimeni nu-l va obliga pe fermier sa adauge acolo 60 de minerale deoarece de ele nu depinde cantitatea roadei. De aceea, de fiecare data, când strângem roada, adicAƒ plantele care absorb din sol mineralele, din mul?#i „founds” la fiecare acru vor lipsi aceste minerale din sol. Si daca voi pune?#i înapoi 3 minerale dar lua?#i 60 situa?#ia ne aduce aminte de contul dvs. din banca când pune?#i lunar in cont 3 $ si lua?#i 60 $. Va pute?#i imagina ce se va intampla cu contul dvs.!
Eu va pot spune ca sAƒnAƒtatea voastrAƒ si a noastrAƒ este pe marginea prAƒpastiei, catastrofei, deoarece nu mai sunt minerale in solul nostru si de aceea: noi împreuna si fiecare in parte e rAƒspunzAƒtor de sAƒnAƒtatea sa si de utilizarea mineralelor.
De multe ori sunt întrebat : „Dar ce fAƒceau oamenii acum 1000 de ani când neavand ingrasaminte cu toate acestea trAƒiau mai mul?#i ani? Si ce pAƒrere aveti despre egipteni, chinezi si hindu?Ÿi? Ei trAƒiau in jurul celor mai mari fluvii: Nil, Gange, Fluviul Galben (China) care practic se revAƒrsa anual si inunda totul in jur. Si ghici?#i ce se întâmpla de fiecare data in timpul inunda?#iilor? Apa aducea mal si nisip din mun?#i pe distante de mii de mile iar oamenii se rugau la Dumnezeu mul?#umindu-le pentru inunda?#ii.
Regele Filip, tatAƒl lui Alexandru cel Mare s-a casatorit cu o fetita de 12 ani, regina Cleopatra. Ea nici pe departe nu era o Elizabeth Taylor folosind cosmetica si ?#oale scumpe. Era o creatura cu sanii pla?#i, slaba, care nu se eviden?#ia prin sexualitate, senzualitate. De ce oare regele s-a casatorit cu ea? Deoarece in ?#inuturile ei erau cele mai bune pAƒmânturi pentru cereale. To?#i ?Ÿtiau ca soluri mai bune pentru cereale nu se gAƒseau nicAƒieri in afara de Egipt, iar armata gigantica in frunte cu Alexandru cel Mare aveau de gând sa cucereascAƒ lumea. Era nevoie de faina extraordinara calitativ pentru ca solda?#ii sa poatAƒ parcurge 20 de ore, sa lupte 6 ore si sa castige. Daca ei ar fi folosit cereale din soluri sAƒrace in minerale, ei n-ar fi rezistat nici mAƒcar 20 de minute si ar fi strigat :”Mama, ia-mAƒ acasAƒ!” Ei ?Ÿtiau ca Egiptul este cel mai bun loc unde se pot gAƒsi culturi de cereale. Inunda?#iile asigurau solul cu minerale extraordinare si toate culturile mondiale au dat lumii aceasta arta si tehnologii care provin din aceste locuri. Ei mânuiau cu un mare poten?#ial mental datorita faptului ca hrana pe care o cultivau era bogata in con?#inutul mineralelor .
Acum o sa fac urmAƒtorul lucru: am sa iau câteva minerale. Doar câteva, ca voi sa ave?#i idee despre aceasta, dar ceea ce spun se refera la toate mineralele, fara excep?#ie. Haide sa luam cel mai rAƒspândit mineral: CALCIUL. Deficitul de calciu este cauza a 147 de boli diferite. Uneori aceste boli sunt denumite dupAƒ numele oamenilor. Exemplu: Bill Spolzi – se intampla atunci când o parte a fetei dvs. se strâmba. Aceasta nu-i paralizie. Este doar pareza nervului facial. Aceasta stare este cauzata de deficitul Calciului in organism.
OSTEOPOROZA este boala care ocupa locul 10 ca mortalitate la popula?#ia in vârsta, aceasta boala fiind foarte costisitoare. Opera?#ia pentru înlocuirea colului femural sau articula?#iei coxo-femurala costa 35.000 $ si daca este nevoie pentru ambele solduri, atunci costul ajunge la 70.000 $. Este bine daca ave?#i asigurare si nu va costa nimic.
Margaret Pich din Redford care a decedat la vârsta de 115 ani, daca tineti minte, a murit din cauza complica?#iei care a apAƒrut in urma cAƒderii. Animalele, din cate ?Ÿtiu eu, nu au osteoporoza. Exemplu: ave?#i in cireada 100 de vaci si in acest an nu ave?#i nici un vitelus ca sa acoperi?#i toate cheltuielile curente. Va deranjeazAƒ acest lucru deoarece trebuie sa platiti pentru repararea gardului s.a.m.d. Nu ave?#i vitelus ca vânzându-l sa primi?#i bani gheata pentru a va acoperi cheltuielile. Suna?#i veterinarul si-i spune?#i: ”Ce se întâmpla? N-ar fi cazul sa scap de aceste vaci?”. Vine veterinarul si cerceteazAƒ vacile si va informeazAƒ ca vacile nu sunt de vina. Ulterior controleazAƒ taurul si trage o concluzie: „Problema e clara, taurul are osteoporoza. Cu aceasta articula?#ie coxofemurala ii este complicat sa „discute” cu vacile”. Dar ca sa preîntâmpinam aceasta boala periculoasa trebuie sa-i dam fiecAƒrui vitelus nAƒscut calciu de 10 cen?#i zilnic si el niciodatAƒ n-o sa aibAƒ osteoporoza.
Pentru profilaxia PARADONTOZEI si INFLAMAREA GINGIILOR denti?Ÿtii paradontologi va sfAƒtuiesc sa spalati din?#ii dupAƒ fiecare masa.
Ca veterinar prin mâinile mele treceau sute de mii de animale, ?Ÿoareci, ?Ÿobolani, iepuri, câini, oi, porci, cai, lei, tigri, ursi. Ei nu suferAƒ de bolile gingiilor, ei nu folosesc pasta de din?#i. Au câteodatAƒ un miros neplAƒcut al respira?#iei dar gingiile erau sAƒnAƒtoase. Cauza faptului ca in zootehnie noi nu ne întâlnim cu bolile gingiilor este aceea?Ÿi: nu au deficit de Calciu.
In continuare, problema ARTRITEI. Daca mai tineti minte, noi am vorbit deja despre cartilajul de gAƒina si gelatina. Artrita este cauzata in proportie de 85% de osteoporoza periferiei articula?#iei osoase.
Artrita, osteoartrita, lumbago, reumatismul obi?Ÿnuit – toate sunt cauzate de osteoporoza periferiei articula?#iei osoase.
In continuare - HIPERTENSIUNEA ARTERIALA. Primul lucru care ni se recomanda de medici este sa scAƒdem con?#inutul de sare din dieta noastrAƒ. To?#i ?Ÿtiu acest lucru deoarece tot timpul ne baga in cap a?Ÿa ceva. Dar sa ne amintim de vite. Primul lucru pe care-l face fermierul este sa introducAƒ in hrana animalelor o bucata de sare. Nici un fermier n-o sa fie asigurat economic daca n-o sa adauge o bucata de sare in hrana animalelor domestice. El o sa moara pur si simplu când o sa vadAƒ conturile de la veterinar, o sa-si iasAƒ din min?#i. Iar noua ni se propune sa credem ca acea cantitate de sare pe care o primim in pâinea de grâu, in salata, ne e suficienta. Nici in asta sa nu crede?#i.
Va aminti?#i medicul care a trAƒit pana la 58 de ani, va spunea „sa nu mancati sare, sa nu consuma?#i unt”, iar acei care au trAƒit pana la 120 de ani foloseau si sarea si untul. Incercati sa face?#i alegerea.
Eu am luat un grup de control de 5000 de oameni cu hipertensiune si am dublat utilizarea de calciu zilnic, iar dupAƒ 6 saptamani am oprit experimentul deoarece la 85 % din acest grup tensiunea s-a normalizat doar prin dublarea Calciului.
Când ace?Ÿti pacien?#i care se tratau la medic, veneau la control, medicul spunea: „O, la dvs. tensiunea arteriala e in limita normala. Ce a?#i fAƒcut?” „Eu am participat la un experiment: am primit calciu in doze duble”- ii rAƒspundea pacientul.
UrmAƒtoarea problema: CONVULSIILE, SPASMUL. Va trezi?#i la miezul nop?#ii si nu pute?#i sa miscati piciorul. Noi to?#i am trecut prin a?Ÿa ceva. De obicei este deficitul de calciu.
In continuare urmeazAƒ SINDROMUL POSTMENSTRUAL, o stare fizico-emo?#ionala, pe care o numim esterioctomie. In Institutul San Diego din California s-a propus sa se dubleze ra?#ia zilnica de calciu si 85 % din simptomele emo?#ionale si fizice au dispAƒrut de parca nici n-au fost.
Si ultima: DURERI IN REGIUNEA LOMBARA - 85 % din americani suferAƒ de dureri in regiunea lombara, netinand cont de faptul ca lucreazAƒ in fata computerului, încarcAƒ ma?Ÿinile sau conduc autocarele. Este o mare tragedie americana. De fapt durerea lombara este osteoporoza vertebrelor, neavand nici o importanta daca are vreo problema cu discurile coloanei. Daca discul nu are pe ce sa se tina, vertebra se micsoreaza, distrugându-se. Mai ales daca ave?#i deficit de calciu si cupru.
Ultimul lucru despre care vreau sa va vorbesc este DIABETUL.
Aceasta problema e ?Ÿtiuta de fiecare. Este a treia cauza a mortalitatii popula?#iei in vârsta in SUA. Aceasta boala da complica?#ii serioase - orbire, dereglarea activitatii renale, bolile cardiovasculare de diferite nivele, ceea ce la rândul sau este o cauza a mortalitatii intre americani. Daca suferi?#i de diabet longevitatea vie?#ii in medie este mai mica decât la acei care care nu au diabet.
In anul 1957 noi am aflat in domeniul veterinar ca diabetul poate fi preîntâmpinat si tratat cu ajutorul mineralelor. Aceste date au fost publicate in revista oficiala de prezentare a stiintei in institu?#iile na?#ionale de sAƒnAƒtate unde se spunea: ”Diabetul poate fi preîntâmpinat si tratat cu ajutorul cromului si vanadiului”. Doar Vanadiul, conform datelor Universitatii Vancouver ale Scolii medicinale British Columbian e in stare sa înlocuiascAƒ insulina la diabeticii in vârsta. Sigur ca ele nu pot sa înlocuiascAƒ deodatAƒ insulina. Pentru mul?#i oameni, procesul tine 4-6 luni, adicAƒ este un proces in etape, in timpul cAƒruia trebuie administrata o cantitate de Crom si Vanadiu adecvata.
Eu personal am vAƒzut cum lucreazAƒ acest proces asupra a sute si sute de pacien?#i.
Ar fi perfect daca as reu?Ÿi sa va conving sa primi?#i aceste minerale singuri si sa nu va baza?#i pe faptul ca ele vor intra in organism prin produsele alimentare, cu atât mai mult sa depinde?#i de ceea ce este scris pe cutie, pachet sau recipient.
Exista 3 tipuri de minerale pe care ar trebui sa le cunoasteti:
1. MINERALE METALICE – sunt acele minerale care sunt prelucrate din categoria pietrelor. Ele se asimileazAƒ doar 8-12 %, iar când ajunge?#i la vârsta de 25 – 40 de ani, asimilarea lor scade pana la 3-5 %. Este foarte rAƒu daca voi primi?#i ceva de genul calciu lactic in pastile, cate 1000 mg. Mul?#i oameni folosind cate 2 tablete/zi vin la mine si îmi spun : „Doctore, eu am consumat mult calciu. Eu am auzit la emisiunea de la radio despre artrite si am consumat cate 2000 mg calciu zilnic, dar nu m-a ajutat cu nimic, chiar s-a complicat boala” Atunci il întreb: „Specificati-mi ce fel de calciu ati primit?” Imi rAƒspunde: ”Gluconolactat de calciu sau calciu gluconic” Tocmai aici este gre?Ÿeala deoarece doar 250 mg din acest calciu este calciu metalic, iar celelalte 750 mg sunt lactoza si zahar lactic. Si daca luam in considerare ca organismul dvs. asimileazAƒ doar 10 % din aceasta cantitate, deci 10 % din 250 mg inseamna 25 mg, iar daca ingera?#i 2 tablete voi primi?#i nu 2000 mg ci 50 mg. Rezulta ca pentru a primi cantitatea necesara de calciu trebuie sa consuma?#i 90 de tablete zilnic, cate 30 de tablete la fiecare masa. Si nu uita?#i si de celelalte 59 de minerale.
2. In anii 60 in gospodAƒriile producAƒtorilor alimentari au început sa se foloseascAƒ MINERALE CHELATIZATE. Aceste minerale sunt minerale metalice chelatizate cu aminoacizi, proteine sau enzime, care înglobeazAƒ atomul metalic. Acest tip de minerale chelatizate au o putere mai mare de absorb?#ie, pana la 40 %. Acum, din aceasta cauza, producAƒtorii alimentari s-au aruncat la aceasta idee.
3. A treia forma de minerale, sunt MINERALE COLOIDALE. Ele au cea mai înalta asimilare. Cred ca observa?#i ca absorb?#ia ne intereseazAƒ cel mai mult. Mineralele coloidale se asimileazAƒ in propor?#ie de 98 %, ceea ce depaseste de 2,5 ori asimilarea mineralelor chelatizate si de 10 ori mai mult decât cele metalice. Mineralele coloidale se gAƒsesc numai in stare lichida si in particule foarte mici, de 7000 de ori mai mici decât globulele ro?Ÿii (eritrocitele). Fiecare particula de mineral e încAƒrcata cu sarcina negativa, iar invelisul pere?#ilor intestinului e încAƒrcat pozitiv, formându-se astfel un câmp electromagnetic care concentreazAƒ aceste minerale in jurul pere?#ilor intestinului. Toate împreuna dau acel procent de 98 % de asimilare.
Plantele joaca un rol foarte interesant in formarea mineralelor coloidale. Ele transforma in ?#esuturile lor mineralele metalice in minerale coloidale. Folosind aceste plante, noi aducem aceste minerale in organismul nostru si le folosim (asimilam). Dar a?Ÿa cum in sol nu sunt minerale metalice, plantele noastre, roadele noastre nu au in con?#inutul lor o cantitate suficienta de minerale.
To?#i longevivii care au trait 120 –140 de ani au multe lucruri in comun intre ei. Ei toti trAƒiesc la altitudine de 8000 – 14.000 founds deasupra nivelului apei. Ei au anual doar doua dimine?#i de precipita?#ii si practic nu ploua, nu ninge de loc. Sunt regiuni foarte uscate. Cum fac ei rost de apa potabila si pentru irigatii? De la zAƒpezile din mun?#i care se topesc. Apa care curge de sub ace?Ÿti ghe?#ari nu e la fel de curata si transparenta ca o apa arteziana. Daca umplem un pahar si ne uitam la la ea aceasta are o culoare alb-gAƒlbuie sau alb albAƒstruie. Ea con?#ine de la 60 pana la 72 de minerale.
Raul Titi-Kaka este supranumit „laptele ghe?#arilor”. Locuitorii folosesc aceasta apa numai ca apa potabila, primind 8-12 % din capacitatea de asimilare a mineralelor. Dar ceea ce este mai important este faptul ca ei iriga solul cu aceasta apa an de an, recolta dupAƒ recolta, genera?#ie dupAƒ genera?#ie si nu au diabet, boli cardiovasculare, hipertensiune, artrita, osteoporoza, cancer, cataracta, glaucom, copii nou nascuti cu malforma?#ii, nu au închisori, nu au narcomani, nu au impozite, nu au medici si ei trAƒiesc 120-140 de ani fara boli. Ce crede?#i despre importanta acestor minerale?
DE FIECARE DATA CAND INTR-O ZI NU PRIMITI ACESTE MINERALE VOI VA SCURTATI VIATA CU CATEVA ORE SI CHIAR CU CATEVA ZILE !!!!!!
Ganditi-va asupra acestei probleme si sa fi?#i sanatosi !
